HIPERFÚNCȚIE, hiperfuncții, s. f. (Med.) Activitate exagerată a unui organ. [Var.: hiperfuncțiúne s. f.] – Din fr. hyperfonction. Vezi definitia »

vătășíe s. I., art. vătășía, g.-d. art. vătășíei; pl. vătășíi, art. vătășíile Vezi definitia »

PALEOGRAFÍE s.f. Știință care se ocupă cu descifrarea și cu studiul scrisului vechi din manuscrise, de pe hărți etc. [Gen. -iei, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

ACCELERÁȚIE, accelerații, s. f. Variație a vitezei unui corp, în raport cu unitatea de timp. – Fr. accélération (lat. lit. acceleratio, -onis). Vezi definitia »

STADIMETRÍE s.f. Măsurare indirectă a distanțelor cu ajutorul tahimetrului și al stadiei; tahimetrie. [Gen. -iei. / < fr. stadiométrie]. Vezi definitia »