VERGETÚRĂ s.f. (Med.; mai ales la pl.) Dungă provenind din întinderea excesivă a pielii în timpul sarcinii sau în unele boli. [< fr. vergeture, cf. lat. virga – vargă]. Vezi definitia »

FILÍPICĂ, filipice, s. f. (Livr.) Discurs violent și cu caracter acuzator, pronunțat împotriva unei persoane. – Din fr. philippique. Vezi definitia »

ȘUÉTĂ s. f. conversație ușoară, spirituală și distractivă între prieteni. (< fr. chouette) Vezi definitia »

geamálă (geamále), s. f. – Păpușă uriașă, mască de bîlci. Tc. cemal (Șeineanu, II, 185; Lokotsch 653). Vezi definitia »

BÁRĂ, bare, s. f. 1. Drug de metal (care urmează să fie prelucrat). ♦ Bucată de lemn sau de metal, de lungime și grosime variabilă, având diferite întrebuințări. 2. Fiecare dintre cei trei stâlpi care delimitează poarta la unele jocuri sportive. ◊ Bară (fixă) = aparat de gimnastică format dintr-un sul de metal fixat pe doi stâlpi. 3. Barieră care desparte, la instanțele judecătorești, pe judecători de avocați și împricinați; p. ext. locul de unde se pledează în fața instanței. 4. Semn grafic în forma unei linii verticale sau orizontale, folosit ca element de separare în interiorul unui text; (Muz.) semn în formă de linie verticală, întrebuințat la separarea măsurilor pe portativ. 5. Ridicătură a fundului mării la gura unui fluviu, formată prin îngrămădirea nisipului sau a mâlului. 6. Valul care urcă de la gura unui fluviu spre amonte o dată cu fluxul, la mările cu maree importantă. – Fr. barre. Vezi definitia »