CÁSTĂ, caste, s. f. Fiecare dintre grupurile sociale închise și strict delimitate prin originea comună, prin profesiunea și prin privilegiile membrilor lor, în care este împărțită societatea în India și în alte țări orientale; p. gener. grup social închis care își păstrează privilegiile și interesele (egoiste). ◊ Expr. Spirit de castă = spirit îngust, exclusivist. – Din fr. caste. Vezi definitia »

ESCULÍNĂ s. f. Substanță extrasă din scoarța unui castan exotic și utilizată ca febrifug și antinevralgic. – Din fr. esculine. Vezi definitia »

CELOIDÍNĂ s. f. Soluție concentrată de piroxilină, inflamabilă, solubilă în alcool și în eter, folosită la secționarea fină a țesuturilor pentru examinarea lor microscopică. [Pr.: -lo-i-] – Din germ. Keloidine. Vezi definitia »

MIOMETRÍTĂ s. f. inflamație a musculaturii uterine. (< germ. Myometritis) Vezi definitia »

BRICÓLĂ s.f. Mașină de război asemănătoare cu balista, folosită mai ales în evul mediu. [< fr. bricole, it. briccola]. Vezi definitia »