BOȘ s. n. Seu cu proprietăți superioare, obținut din pungile testiculare ale bovinelor. Vezi definitia »

BOTÚȘ, botúși, s. m. Încălțăminte, pantof; botoș². (cf. magh. botos, bulg. botus < fr. botte) Vezi definitia »

CĂMĂRÁȘ, cămărași, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Slujbaș care avea în grijă odăile domnului, în special cămara domnească. ♦ (Înv.) Intendent la o mănăstire. – Cămară + suf. -aș. Vezi definitia »

porcăráș², porcăráși, (reg.) fiecare dintre jucătorii care prind mingea, aruncată de echipa adversă, cu care apoi țintesc pe membrii acesteia; porcar. Vezi definitia »

gheáoș s.n. (reg.) loc lutos ori nisipos. Vezi definitia »