leásă (lése) s. f. – 1. Împletitură de nuiele. – 2. Rogojină. – 3. Tipar de brînză. – 4. Hambar. – 5. Cușcă, coteț de nuiele pentru bătut porumbul. – 6. Instrument de pescuit. – 7. Zăgaz, baraj. – Mr., megl. leasă. Sl. (bg., slov., rus.) lĕsa (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Cihac, II, 167; Iordan, Dift., 145; Conev 65 și 75), cf. sb. ljesa, mag. lésza. Din sl. lĕsŭ „pădure”, cf. slov., rus. lĕs „pădure”, de unde și leasă, s. f. (desiș). Vezi definitia »

GASTRÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei stomacului. (< fr. gastrite) Vezi definitia »

CITOGENÉZĂ s.f. Procesul de formare a celulelor. [Cf. it. citogenesi]. Vezi definitia »

MACROCLÍMĂ s. f. climat general al unei regiuni; macroclimat. (< germ. Makroklima) Vezi definitia »

ROBÓTICĂ s. f. Domeniu pluridisciplinar al științei și tehnicii care studiază proiectarea și tehnica construirii sistemelor mecanice, informatice sau mixte și a roboților, în scopul înlocuirii parțiale sau totale a omului în acțiunea sa asupra mediului înconjurător; (rar) robotologie. – Din fr. robotique, engl. robotics. Vezi definitia »