ANASTILÓZĂ s. f. reconstituire a unui obiect distrus parțial, a unui relict. (< fr. anastylose) Vezi definitia »

BĂRDÍȚĂ, bărdițe, s. f. Diminutiv al lui bardă. - Bardă + suf. -iță. Vezi definitia »

BIMEDIÁNĂ s. f. segment de dreaptă care unește, într-un patrulater, mijloacele a două laturi opuse, ori, într-un tetraedru, mijloacele a două muchii opuse. (< bi- + mediană) Vezi definitia »

CIANHIDRÍNĂ, cianhidrine, s. f. Compus organic care conține în moleculă un hidroxil și un nitril, folosit la obținerea aminoacizilor și a unor materiale plastice. [Pr.: ci-an-] – Din fr. cyanhydrine. Vezi definitia »

BACÁNTĂ, bacante, s. f. (La romani) Preoteasă a zeului Bachus. ♦ Fig. Calificativ dat unei femei destrăbălate. – Fr. bacchante (lat. lit. bacchans, -ntis). Vezi definitia »