Definita cuvantului ceasornicar
CEASORNICÁR, ceasornicari, s. m. 1. Persoană care repară sau vinde ceasuri (3). 2. Insectă dăunătoare, mică de 4-5 mm, care face galerii în lemnul construcțiilor și al mobilelor și produce zgomote asemănătoare cu tic-tacul ceasului (Anobium pertinax). – Ceasornic + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ceasornicar
EBOȘOÁR, eboșoare, s. n. 1. Spatulă din lemn, fier sau os, cu care sculptorii modelează argila, ceara etc. 2. daltă folosită de olari, dulgheri etc. – Din fr. ébauchoir. Vezi definitia »
mâzgár, mâzgári, s.m. (înv.) 1. loc noroios; teren cu mâzgă. 2. lemn rotund, pe țărm, care ajută alunecarea plutelor. 3. lăturoaie. Vezi definitia »
RECTANGULÁR, -Ă adj. (mat.) dreptunghiular, ortogonal, perpendicular. ♦ coordonate ĕ = coordonate perpendiculare una pe alta, formând unghiuri drepte. (< fr. rectangulaire) Vezi definitia »
HOINÁR, -Ă, hoinari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care umblă mult și fără țintă, fără căpătâi. – Hoină (= oină) + suf. -ar. Vezi definitia »
AGHEASMATÁR, agheasmatare, s. n. 1. Vas liturgic de metal în care se ține agheasma. 2. Clădire vecină cu o biserică, destinată sfințirii agheasmei. 3. Carte care cuprinde rugăciunile ce se rostesc în timpul aghesmuirii și în alte împrejurări. – Din ngr. aghiasmatárion. Vezi definitia »