Definita cuvantului ceată
CEÁTĂ, cete, s. f. 1. Grup (neorganizat) de oameni, adunați de obicei în vederea unui scop comun. ♦ (Urmat de determinări) Grămadă de animale (de același fel). 2. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Grup de organizare specială, militară și fiscală, alcătuit din subalternii de la sate ai dregătorilor domnești; pâlc (2), stol (2); trupă înarmată și organizată. – Din sl. četa.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ceată
tórță (-țe), s. f. – Faclă, masala. – Var. înv. torție. It. torcia, cf. fr. torche. Der. directă de la un lat. *torcŭla (Pușcariu 1745) nu este probabilă. – Der. torțar, s. n. (sfeșnic mare). Vezi definitia »
zdrăngănitúră s. f., g.-d. art. zdrăngănitúrii; pl. zdrăngănitúri Vezi definitia »
FUMAGÍNĂ s.f. Boală a unor arbori de pădure, a viței de vie și a unor pomi fructiferi datorată unei ciuperci și care se manifestă prin apariția unor pete negre, prăfoase pe organele atacate. [< fr. fumagine]. Vezi definitia »
JÁCĂ, jăci, s. f. (Reg.) Sac, traistă, săculeț de pânză rară, în care se pune (la scurs) cașul, urda sau brânza de vacă. – Din magh. zsák. Vezi definitia »
RADIOLUMINESCÉNȚĂ s.f. Luminescență provocată de radiații. [Cf. fr. radioluminescence]. Vezi definitia »