AUTOGRAF¹ s. n. 1. aparat fotogrammetric, pentru măsurarea corpurilor cu ajutorul fotogramelor terestre. 2. aparat pentru înregistrarea imersiunii și înclinării unei torpile în drumul către țintă, a lansării unei mine sau a imersiunii unei drăgi. (< fr. autographe) Vezi definitia »

ONDULOGRÁF, ondulografe, s. n. Aparat de recepție și de înregistrare a semnalelor telegrafice după codul Morse, folosit în radiotelegrafie. – Din fr. ondulographe. Vezi definitia »

ISTORIOGRÁF s. m. autor, scriitor însărcinat oficial să scrie istoria unei epoci, a unei domnii etc.; (p. ext.) istoric (III). (< fr. historiographe, lat. historiographus) Vezi definitia »

AEROCARTOGRÁF s.n. (Tehn.) Aparat automat folosit la întocmirea hărților și a planurilor topografice pe bază de fotograme aeriene. [< fr. aérocartographe]. Vezi definitia »

PRIZOGRÁF s. n. prizometru înregistrator. (< fr. prisographe) Vezi definitia »