FÚNCTOR s. m. (log.) conector interpropozițional care joacă rolul de operator logic; orice cuvânt cu funcție sintactică. (< fr. foncteur) Vezi definitia »

TURBODETENTÓR, turbodetentoare, s. n. Turbină de mare turație utilizată pentru lichefierea gazelor prin reducerea temperaturii sau presiunii. – Din rus. turbodetentor. Vezi definitia »

LUMINOFÓR, -Ă adj. (Liv.) Purtător de lumină; care are un semnal luminos. // s.n. Substanță sintetică fotoluminescentă, folosită în becurile fluorescente. [< fr. luminophore, cf. lat. lumen – lumină, gr. phoros – purtător]. Vezi definitia »

COPIATÓR, -OÁRE I. adj. copiativ. II. s. n. aparat de copiat; xerox. (< copia + -tor) Vezi definitia »

AMESTECĂTÓR, amestecătoare, s. n. Dispozitiv mecanic pentru amestecarea unor substanțe, în scopul omogenizării lor. – V. malaxor. – Din amesteca + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »