ORDEÓLUM s.n. Orgelet. [Pron. -de-o-, var. hordeolum s.n. / cf. lat. hordeolus – bob de orz]. Vezi definitia »

VOLÚM, volume, s. n. I. 1. Spațiu pe care îl ocupă un corp. ♦ Număr care exprimă măsura unei mărimi tridimensionale. 2. Masă de apă debitată de o fântână, de un izvor, un râu, un fluviu. 3. Cantitate de bunuri economice; proporțiile unei activități. 4. Forță, intensitate, amploare a sunetelor emise de o voce sau produse de un instrument muzical. ♦ Nivel de intensitate sonoră al semnalelor auditive în transmisiile de telecomunicații. II. Carte (legată sau broșată) având în genere mai mult de zece coli de tipar; fiecare dintre cărțile care alcătuiesc împreună o lucrare unitară; tom. [Pl. și: (înv.) volumuri] – Din fr. volume, lat. volumen, -inis. Vezi definitia »

PROSCÉNIUM s. n. v. prosceniu. Vezi definitia »

PANTÚM s. n. poezie lirică în formă fixă, în care al doilea și al patrulea vers dintr-un catren formează primul și al treilea vers din catrenul următor și care dezvoltă paralel două serii de imagini, două teme distincte și contrastante. (< fr. pantoum) Vezi definitia »

OÍDIUM s. n. 1. ciupercă parazită care atacă, în anii ploioși, organele verzi ale plantelor, ale viței de vie, producând pete cenușii-fumurii. 2. boală a plantelor produsă de această ciupercă. (< fr. oïdium) Vezi definitia »