Sfânta Scriptură, denumire dată „Bibliei” în scrierile religioase. Vezi definitia »

TRANSPORTÁ, transpórt, vb. I. 1. Tranz. A deplasa (cu un vehicul) bunuri sau persoane dintr-un loc în altul; a căra, a duce, a purta. 2. Refl. A se duce la fața locului (pentru o constatare judiciară, pentru o anchetă, o inspecție etc.); a se deplasa. 3. Tranz. Fig. (Livr.) A aduce pe cineva într-o stare de uitare de sine, în urma unei emoții profunde, a entuziasmului, a plăcerii. – Din fr. transporter, lat. transportare. Vezi definitia »

sălta, salt v. t. 1. a fura. 2. a lua mită. 3. a aresta, a închide. 4. (cart.) a câștiga un pot substanțial. Vezi definitia »

INTROSPECTÁ, introspectez, vb. I. Refl. A-și observa propriile trăiri psihice. – Din fr. introspecter. Vezi definitia »

TRANSPLANTÁ vb. I. tr. 1. A scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi. ♦ (Fig.) A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. A înlocui printr-o inervenție chirurgicală un țesut, un organ bolnav, cu altul sănătos și de același fel. [< fr. transplanter]. Vezi definitia »