BÁRIU s. n. Element chimic, metal moale, alcalino-pământos, de culoare albă-argintie, ai cărui compuși se întrebuințează la fabricarea vopselelor, a sticlei și în pirotehnie. – Din fr. baryum. Vezi definitia »

verníu s.n. (înv. și reg.) unsoare din materii rășinoase pentru lustruirea suprafeței corpurilor. Vezi definitia »

frecangiu, frecangii s. m. om leneș. Vezi definitia »

ARMISTÍȚIU s. n. suspendare temporară a ostilităților. (< lat. armistitium, fr. armistice) Vezi definitia »

EXPLORATÓRIU, -IE adj. referitor la explorare. (< fr. exploratoire) Vezi definitia »