STATOCÍST, statociste, s. n. Organ auditiv al nevertebratelor. – Din fr. statocyste. Vezi definitia »

OPÚST, opusturi, s. n. (Înv. și pop.) Stăvilar, zăgaz (rudimentar); jgheab (de lemn) prin care se scurge apa dintr-un iaz; p. ext. iaz. – Din ucr. opust. Vezi definitia »

MOTORÍST, -Ă, motoriști, -ste, s. m. și f. (Rar) Specialist în mecanică; persoană care face, repară sau asigură întreținerea utilajelor, a mașinilor, a aparatelor; mecanic. – Din rus. motorist. Vezi definitia »

ANTISPÁST, antispasturi, s. n. Picior de vers (antic) alcătuit din patru silabe: două silabe lungi între două silabe scurte. – Din fr. antispaste, lat. antispastus. Vezi definitia »

SOLIPSÍST, -Ă adj. Referitor la solipsism. // s.m. și f. Adept al solipsismului. [< fr. solipsiste]. Vezi definitia »