Definita cuvantului cercuit
CERCUÍT s. n. Faptul de a cercui. – V. cercui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cercuit
ginit s. invar. v. gineală. Vezi definitia »
ZĂGĂZUÍT, -Ă, zăgăzuiți, -te, adj. Barat, îndiguit, oprit pe loc, îngrădit. – V. zăgăzui. Vezi definitia »
PLIVÍT2, -Ă, pliviți, -te, adj. 1. (Despre terenuri sau plante cultivate) Curățat de buruieni. 2. (Despre pomi, vie, plante) Curățat de lăstarii, de cârceii, de frunzele etc. care sunt de prisos. – V. plivi. Vezi definitia »
BUBUÍT s. n. Faptul de a bubui; zgomot puternic și înfundat produs de explozii, de lovituri repetate etc. Vezi definitia »
SIXPARTÍT, -Ă adj. din șase părți sau elemente. ♦ (arhit.) Vezi definitia »