Definita cuvantului cerculeț
CERCULÉȚ, cerculețe, s. n. 1. Diminutiv al lui cerc; cercușor. 2. (Mai ales la pl.). Fiecare dintre cutele (înguste, cusute) care se fac ca garnituri la rochii, la bluze etc.; cercurel. – Cerc + suf. -uleț.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cerculeț
din lac în puț expr. dintr-o situație critică într-alta și mai critică; din rău în mai rău. Vezi definitia »
a fi dat cu șmulț expr. (înv.) 1. a fi la curent cu mersul evenimentelor. 2. a fi învățat cu greul. 3. (intl.) a fi versat / experimentat. Vezi definitia »
GOGÂLȚ interj. Cuvânt care imită zgomotul făcut de cineva care înghite repede, cu lăcomie un aliment sau un lichid. – Onomatopee. Vezi definitia »
ȚIȚ interj. Cuvânt care redă chițăitul șoarecelui. ◊ Expr. Nici țiț = nici un cuvânt, nici cârc, nici pis. – Onomatopee. Vezi definitia »
BILÁNȚ, bilanțuri, s. n. Tablou contabil al activului și pasivului unei intreprinderi sau al unei activități financiare pentru o anumită perioadă de timp. ♦ Fig. Rezultatul sintetic al unei activități desfășurate într-o perioadă dată. – Din germ. Bilanz. Cf. it. bilancio. Vezi definitia »