Definita cuvantului ceremonie
CEREMONÍE, ceremonii, s. f. Ansamblu de reguli, de forme exterioare, protocolare, obișnuite la solemnități; paradă, solemnitate, fast. ♦ Maestru de ceremonie (sau de ceremonii) = persoană însărcinată să dirijeze, după protocol, desfășurarea unei solemnități. ♦ Totalitatea formelor de politețe folosite în relațiile dintre membrii societății. ♦ Formă exterioară a unui cult (religios); slujbă. [Var.: (Înv.) țeremónie s. f.] – Din pol. ceremonia, fr. cérémonie, lat. caerimonia.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ceremonie
ALERGOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care studiază alergiile. [Gen. -iei. / < fr. allergologie]. Vezi definitia »
ASIMILÁȚIE s.f. 1. Asimilare. 2. Anabolism. 3. Transformare a unui sunet sub influența altui sunet apropiat. [Gen. -iei. / cf. fr. assimilation, lat. assimilatio]. Vezi definitia »
NICTÁȚIE s.f. Nictitație. [Gen. -iei. / < fr. nictation, lat. nictatio]. Vezi definitia »
AUTOIMPRECÁȚIE s.f. Blestem adresat sieși pentru a garanta justețea și buna-credința cu care a afirmat sau a întreprins ceva. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »
CEACLÍE, ceaclii, s. f. (Reg.) Patină2 (1). – Cf. ceaglă. Vezi definitia »