-MALACÍE Element secund de compunere savantă, cu semnificația „moale”, „înmuiat”. [< it. -malacia, fr. -malacie, cf. gr. malakia]. Vezi definitia »

podánie, podánii, și podénii, s.f. (înv.) dare care se percepea de la cei care posedau sau aveau în folosință un pod umblător; podărit. Vezi definitia »

APRACTOFAGÍE s. f. apraxie alimentară. (< fr. apractophagie) Vezi definitia »

DIMÍE, dimii, s. f. (Reg.) 1. Țesătură țărănească de lână (de culoare albă), din care se confecționează obiecte de îmbrăcăminte; pănură, aba¹. 2. (Rar) Pantaloni țărănești strâmți; cioareci. – Tc. dimi. Vezi definitia »

CURTOAZÍE, curtoazii, s. f. Politețe (exagerată); amabilitate, complezență, curtenie; etichetă. – Din fr. courtoisie. Vezi definitia »