a face pe cineva făraș expr. a bate foarte tare (pe cineva). Vezi definitia »

CERCETÁȘ, -Ă, cercetași, -e, s. m. și f. 1. Persoană trimisă să cerceteze, să ia informații despre ceva; militar care execută o cercetare. 2. S. m. și f. Persoană care făcea parte din organizația cercetășiei. – Cerceta + suf. -aș. Vezi definitia »

imáș (imáșuri), s. n. – Izlaz, pășune. Mag. nyomás (Cihac, II, 508; Philippide, Principii, 64; Șeineanu, Rom., XXX, 549; DAR), cu n- dispărut, datorită unor sintactice, ca *în nimaș › în imaș. Vezi definitia »

SCHIMBÁȘ, schimbași, s. m. Soldat care făcea parte din trupele cu schimbul. – Schimb + suf. -aș. Vezi definitia »

BURGHIÉȘ s. m. v. burghiaș. Vezi definitia »