IZBITÚRĂ, izbituri, s. f. Lovitură puternică. ♦ (Rar) Semn rămas în urma unei lovituri; contuzie. – Izbi + suf. -tură. Vezi definitia »

CIRÓZĂ s.f. Boală cronică de ficat, caracterizată prin apariția unor granulații conjunctive dense în țesutul acestui organ și prin distrugerea celulelor hepatice. [< fr. cirrhose, cf. gr. kirrhos – roșcat]. Vezi definitia »

gâsculiță, gâsculițe s. f. (dim.) tânără prostuță și sentimentală. Vezi definitia »

zgârcioábă (fam.) s. f. g.-d. art. zgârcioábei; pl. zgârcioábe Vezi definitia »

șoricícă s.f. (reg.) otravă pentru șoareci; șoricioaică. Vezi definitia »