ARMISTÍȚIU, armistiții, s. n. Suspendare temporară a acțiunilor militare, prin înțelegerea părților beligerante. [Var.: (înv.) armistíție s. f.] – După fr. armistice. Vezi definitia »

ELÓGIU s.n. Discurs, cuvântare prin care este lăudat cineva; laudă deosebită adusă cuiva, preamărire. [Pron. -giu. / < lat. elogium – scurtă inscripție pe statui, pe morminte, cf. it. elogio, fr. éloge]. Vezi definitia »

chiulhanagíu, chiulhanagíi, s.m. (reg., înv.) cel ce încălzește baia. Vezi definitia »

córciu¹, córciuri, s.n. (reg.) animal născut prin încrucișarea a două specii; bastard, corcitură, hibrid. Vezi definitia »

LARÁRIU s. n. încăpere în casele romane unde se păstrau statuetele larilor și penaților. (< lat. lararium, fr. laraire) Vezi definitia »