OCULTÁȚIE s.f. 1. Eclipsare temporară a unui astru, datorită interpunerii unui alt astru între acesta și observator. 2. (Mar.) Acoperirea temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. [Gen. -iei, var. ocultațiune s.f. / < fr. occultation, lat. occultatio]. Vezi definitia »

LACTICEMÍE s. f. prezența acidului lactic în sânge. (< fr. lacticémie) Vezi definitia »

TIPOLITOGRAFÍE, tipolitografii, s. f. Procedeu de imprimare a unor texte culese cu litere mobile, mai întâi pe hârtie de transport și apoi pe forme de tipar plan (placă litografică sau metal). – Din fr. typolithographie. Vezi definitia »

fără o lescaie / lețcaie expr. lefter, complet lipsit de bani / de resurse materiale. Vezi definitia »

AUDIOFONOLOGÍE s. f. Disciplină medicală care se ocupă de patologia organelor de fonație și audiție. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audiophonologie. Vezi definitia »