răntălí², răntălésc, vb. IV (reg.) a prăji; a face rântaș. Vezi definitia »

trabali s. m. pl. (deț.) țigări. Vezi definitia »

MIERLÍ, mierlesc, vb. IV. Intranz. (Arg.) A muri. – Cf. țig. merau. Vezi definitia »

ASCOLI, Graziadio Isaia (1829-1907), lingvist italian. Neogramatic. Indoeuropenist și romanist, întemeietor al studiilor asupra limbii retoromane și al dialectologiei italiene („Italia dialectală”). M. de onoare al Acad. Române (1877). Vezi definitia »

părpălí, părpălésc, vb. IV (pop.) V. pârpăli. Vezi definitia »