GEOFÁG, -Ă adj. Care se hrănește cu pământ. [< fr. géophage, cf. gr. ge – pământ, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

FUMUIÁG, fumuiage, s. n. (Rar) Șomoiog. [Pr.: -mu-iag] – Contaminare între fum și șomoiog. Vezi definitia »

MIRMECOFÁG, -Ă, mirmecofagi, -ge, adj. (Zool.; despre animale) Care se hrănește cu furnici. – Din fr. myrmécophage. Vezi definitia »

făerág, făeráge, s.n. (reg.) 1. pârâu repede de munte. 2. șanț, jghiab pe care se scurge apa pe munte. Vezi definitia »

CHEÁG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere și al copilului, care are proprietatea de a închega cazeina din lapte; chimozină, lactoferment. 2. Una dintre cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul (1). 3. (În sintagma) Cheag sangvin = masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui; coagul. 4. Fig. Fond inițial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum). Vezi definitia »