BERGSONÍSM s. n. doctrina filozofică a lui Bergson, a cărei categorie centrală este „durata” și care susține că adevărul nu este accesibil cunoașterii științifice. (< fr. bergsonisme) Vezi definitia »

NEOGUELFÍSM [pron. -GHEL-] s. n. politică a democraților creștini în ajunul revoluțiilor naționale din 1848-1849 din Italia. (< it. neoguelfismo) Vezi definitia »

BRUTALÍSM (‹ fr.) s. n. Curent al arhitecturii moderne apărut în Marea Britanie în 1954, derivat din stilul arhitecturii lui Le Corbusier. Aparținînd funcționalismului, susține eliminarea oricăror artificii în favoarea materialelor nude. Reprezentanți: firma Stirling-Gowon (Anglia), Vittoria Vigaro (Italia), Paul Rudolph (S.U.A.), Moekawa Tange (Japonia) ș.a. Vezi definitia »

GRAFOSPÁSM s.n. (Med.) Spasm al musculaturii antebrațului și a mâinii care intervine în timpul scrierii; spasmul scribilor. [Pl. -me. / < it. grafospasmo]. Vezi definitia »

INTERNAȚIONALÍSM s.n. Solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al dezvoltării relațiilor politice și economice, al progresului și păcii. ◊ (În ideologia marxistă) Internaționalism proletar = principiu fundamental care exprimă unitatea și solidaritatea de clasă, internațională a oamenilor muncii din toate țările în lupta împotriva exploatării și asupririi. [Pron. -ți-o-. / Cf. fr. internationalisme]. Vezi definitia »