RÁTĂ, rate, s. f. 1. Cotă, parte eșalonată care urmează a fi vărsată sau distribuită, la un termen dinainte fixat, în contul unei datorii sau al unei obligații. ◊ Loc. adj. și adv. În rate = cu plata eșalonată în tranșe (egale). 2. (Ec. pol.; în sintagmele) Rata dobânzii = raportul procentual dintre dobândă și suma împrumutată. Rată a finanțării interne = raportul dintre sursele de autofinanțare și valoarea investiției. – Din germ. Rate. Vezi definitia »

ANTEDÁTĂ, antedate, s. f. Dată anterioară celei considerate ca prezentă sau anterioară unei date reale. – Ante- + dată (după fr. antidate). Vezi definitia »

ELITROPTÓZĂ s. f. colpoptoză. (< fr. élytroptose) Vezi definitia »

RĂFUIÁLĂ, răfuieli, s. f. Faptul de a se răfui. [Pr.: -fu-ia-] – Răfui + suf. -eală. Vezi definitia »

smochínă (-ne), s. f. – Fruct comestibil cărnos închis într-un receptacul. Sl. smokvina (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 353; Conev 49), cf. bg. smokin, sb. smovka. – Der. smochin, s. m. (arbore, Ficus carica); smochini, vb. refl. (a se zbîrci, a se încreți); smochineț, s. n. (mulțime de smochini). Vezi definitia »