LENTÍLĂ s.f. 1. Piesă optică transparentă și cu suprafețele curbate, care refractă razele luminoase. ◊ Lentilă electronică = dispozitiv format din sisteme de electrozi sau din combinații de magneți și de electromagneți. 2. Inel metalic de legătură între două țevi de metal sau între o țeavă și un perete de metal. 3. Lupă. [< fr. lentille]. Vezi definitia »

SÍHLĂ, sihle, s. f. Pădure deasă de copaci tineri; hățiș. [Var.: sílhă, țấhlă s. f.] – Din sl. sŭhlĩ. Vezi definitia »

DUODÉCIMĂ s.f. (Muz.) Interval care cuprinde douăsprezece trepte. ♦ Treapta a douăsprezecea de la o treaptă dată. [Pron. du-o-. / < it. duodecima]. Vezi definitia »

MOTOFURGONÉTĂ, motofurgonete, s. f. Furgonetă autopropulsată; autofurgonetă. [Var.: motofurgonét s. n.] – Moto¹- + furgonetă. Vezi definitia »

CAGÚLĂ, cagule, s. f. 1. Mantie cu glugă purtată de călugări; tip de glugă care acoperă tot capul (cu deschizături în dreptul ochilor). 2. Parte de cauciuc a unei măști de gaze. – Din fr. cagoule. Vezi definitia »