Definita cuvantului chiorăitură
CHIORĂITÚRĂ, chiorăituri, s. f. Chiorăială. [Pr.: -ră-i-. – Var.: ghiorăitúri s. f.] – Chiorăi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu chiorăitură
CETÉNĂ s. f. gaz cu miros înecăcios obținut prin piroliza acetonei. (< fr. cétène) Vezi definitia »
PASTURÉLĂ s. f. 1. gen lirico-epic medieval cu personaje păstorițe, păstori (sau cavaleri îndrăgostiți de păstorițe) care narează, într-un limbaj cu aluzii licențioase, o scenă de dragoste. 2. (muz.) scenă bucolică. (< fr. pastourelle) Vezi definitia »
CHILIÚȚĂ, chiliuțe, s. f. Chilioară. [Pr.: -li-u-] – Chilie + suf. -ură. Vezi definitia »
CIÁCLĂ, ciacle, s. f. (Reg.) Patină1. – Magh. csáklya. Vezi definitia »
PLĂTÍCĂ2, plătici, s. f. Arbore mare înrudit cu salcâmul, originar din America, cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție; glădiță (Gleditschia triacanthos). – Et. nec. Vezi definitia »