PEȚÍT s. n. Faptul de a peți; pețitorie. ♦ Loc. adv. (În legătură cu verbe ca „a merge”, „a pleca”, „a se duce”, „a veni”) În (sau la) pețit = ca să pețească pe cineva. – V. peți. Vezi definitia »

LIGNÍT s. n. cărbune natural (inferior huilei), de culoare cafenie-brună, sfărâmicios, cu putere calorică relativ mică. (< fr. lignite) Vezi definitia »

ÎMPĂCĂLUÍT adj. v. împăcălui. [DAR] Vezi definitia »

MANGANEZÍT s.n. Oxid natural de mangan. [< fr. manganésite]. Vezi definitia »

SMREDUÍT, -Ă, smreduiți, -te, adj. (Înv.) Molipsit, contaminat. – V. smredui. Vezi definitia »