Definita cuvantului cică
CÍCĂ adv. (Pop. și fam.; cu valoare de verb unipersonal sau impersonal). 1. (precedă o afirmație pusă pe socoteala altora) (Se) spune că... (lumea) zice că..., după cum (se) crede. 2. (Indică un sentiment de mirare sau de îndoială) Dacă poate fi cu putință! auzi! ♦ Nici mai mult, nici mai puțin. Mai mult decât atâta. 3. (Povestitorul admite ce se spune, dar e convins că nu este așa) Chipurile, vorba vine! vorbă să fie! – Din [se zi]ce că.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cică
RUPTOÁRĂ s. f. (Var., înv.) Ruptoare, ruptă. (din rupt2 + suf. -oară) Vezi definitia »
BĂNUIÁLĂ, bănuieli, s. f. Atitudine de neîncredere față de cineva sau de ceva, presupunere că cineva are o vină sau o intenție rea; suspiciune. – Din bănui + suf. -eală. Vezi definitia »
FUNDUÁRĂ, funduare, adj.f. (Înv.; în sintagma) Carte funduară = carte funciară, v. funciar. [Pr.: -du-a-] – Cf. lat. fundus, germ. Fundus „proprietate(de teren)”. Vezi definitia »
BOUROÁICĂ, bouroaice, s. f. (Rar) Femela bourului. – Bour + suf. -oaică. Vezi definitia »
CÓRLĂ, corle. s. f. Pasăre acvatică migratoare, de mărimea unui porumbel, care trăiește în bălțile și iazurile cu stuf: găinușă-de-baltă (Gallinula chloropus). – Et. nec. Vezi definitia »