BIMÉSTRU s. n. interval de două luni. (< fr. bimestre) Vezi definitia »

BOLOMÉTRU s.n. Instrument foarte sensibil pentru măsurarea intensității radiațiilor electromagnetice, în special a celor din domeniul infraroșu. [< fr. bolomètre]. Vezi definitia »

REOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea proprietăților reologice ale materialelor. [< fr. rhéomètre]. Vezi definitia »

CONTRAMAÉSTRU s.m. v. contramaistru. Vezi definitia »

PUPÍTRU s. n. 1. masă cu suprafața înclinată, pe care se poate scrie, citi etc. ◊ cutie cu capac înclinat, care se așază pe o catedră, pe o masă. 2. suport pentru partiturile muzicale. ♦ la ~ = la conducerea unei orchestre, cu dirijor. ◊ ~ de comandă = tablou, instalație pe care sunt montate comenzile pentru controlul și dirijarea unui proces tehnologic. (< fr. pupitre) Vezi definitia »