Definita cuvantului adevărat
ADEVĂRÁT, -Ă, adevărați, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Conform cu adevărul. ♦ De care nu se poate îndoi nimeni; netăgăduit, incontestabil, real. ◊ Loc. adv. Cu adevărat = într-adevăr. 2. (În opoziție cu fals) Veritabil, autentic. 3. (Adesea adverbial; în opoziție cu greșit) Drept, just, corect. 4. Sincer, neprefăcut. – V. adevăra.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu adevărat
ISOBÁT, -Ă adj., s.f. v. izobat. Vezi definitia »
ARMORIÁT, -Ă adj. (despre steme, blazoane) ornat cu elemente simbolice. (< fr. armorié) Vezi definitia »
NEOBSERVÁT, -Ă, neobservați, -te, adj. Care nu este observat, văzut; fig. care nu este apreciat, prețuit, remarcat. [Pr.: ne-ob-] – Ne- + observat. Vezi definitia »
PRIMICERIÁT, -E s. n. demnitatea de primicer. (< it. primiceriato) Vezi definitia »
PARALIZÁT, -Ă, paralizați, -te, adj. 1. Care este bolnav de paralizie; damblagit. 2. Fig. împiedicat în acțiunile sale, incapabil de a se mișca, de a se manifesta, de a acționa. ♦ Încremenit, înțepenit (de emoție, de spaimă etc.). – V. paraliza. Vezi definitia »