DAKÓTAS subst. Populație amerindiană din America de Nord, care locuia în bazinul fluviului Missouri și în prerii până aproape de Munții Stâncoși. – Cuv. fr. Vezi definitia »

DINOCÉRAS, dinocerași, s. m. Mamifer fosil asemănător cu rinocerul, cu caninii foarte dezvoltați. – Din fr. dinocéras. Vezi definitia »

mas s. n., pl. masuri; adj. pl. mași, fem. masă, pl. mase Vezi definitia »

GALIMÁTIAS s. n. Vorbire sau scriere încurcată, confuză. [Pr.: -ti-as. – Var.: galimatíe s. f.] – Din fr. galimatias. Vezi definitia »

ATLAS, El ~, ansamblu montan în N Africii, întins de la Oc. Atlantic la M. Mediterană (G. Sirta Mică), în direcția SV-NE, pe c. 2.000 km. Este format din două lanțuri principale de munți: lanțul septentrional, care începe de la str. Gibraltar cu M-ții Rif și se desfășoară apoi de-a lungul țărmului M. Mediterane prin A. Mic (Tell) pînă la Capul Ras ben-Seka, și lanțul meridional, care se înalță pe litoralul Oc. Atlantic în fața Arh. Canare, constituit din trei grupe paralele: A. Înalt (El-Atlas El-Kebir) cu alt. max. de 4.165 m (vf. Djebel Toubkal), alcătuit din roci cristaline în V și calcare în E; A. Mijlociu (El-Atlas El-Moutaouāssit) aflat la N de A. Înalt și Antiatlasul, la S de acesta. A. Înalt se continuă către V cu A. Saharian, care închide, împreună cu cu A. Mic, din N pod. „Chott-urilor”, cu alt. cuprinse între 400 și 1.200 m, populat de numeroase lacuri. Treapta mai coborîtă a munților A. o constituie mesetele marocană și algeriană. Vezi definitia »