Definita cuvantului clasicism
CLASICÍSM s. n. 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco-latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei, caracterizată prin armonie, puritate, sobrietate etc. 2. Curent în arta si literatura europeană, apărut în sec. XVII în Franța, caracterizat prin imitarea modelelor antice greco-latine, prin interesul pentru aspectul moral, prin urmărirea unui ideal, prin disciplinarea imaginației și a sensibilității, prin ordine, echilibru și claritate. 3. Perioadă din istoria culturii universale sau naționale ale cărei creații reprezintă un maximum de realizare artistică pentru perioada respectivă. – Din fr. classicisme.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu clasicism
PROBABILIORÍSM s.n. Sistem catolic de teologie morală potrivit căruia nu suntem obligați să respectăm legea când existența acesteia e mai puțin probabilă decât nonexistența ei. [Pron. -li-o-. / cf. it. probabiliorismo < lat. probabilior, comparativ al lui probabilis]. Vezi definitia »
HIPERCORTICÍSM s. n. ansamblu de tulburări provocate de o secreție în exces a corticosuprarenalei. (< fr. hypercorticisme) Vezi definitia »
GESTALTÍSM s.n. Concepție psihologică și filozofică potrivit căreia fenomenele reprezintă structuri, configurații integrale, realități primordiale, ireductibile la o simplă însumare a elementelor componente; configuraționism, structuralism psihologic. [Pron. gheș-tal-, scris și gheștaltism. / < fr. gestaltisme, cf. germ. Gestalt – structură, formă]. Vezi definitia »
NEOANARHÍSM s.n. Curent politic și doctrinar care reia și actualizează unele dintre tezele vechiului anarhism, pretinzând că lupta politică organizată și partidul revoluționar ar fi inutile și că tactica „revoluționară” ar fi aceea a acțiunilor extremiste și teroriste. [Pron. ne-o-a-. / et. incertă]. Vezi definitia »
SECENTÍSM s. n. manierism, prețiozism. (< it. secentismo) Vezi definitia »