FIORITÚRĂ s.f. (Muz.) Notă sau grup de note care servesc să împodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului; înfloritură. [Pron. fio-. / < it. fioritura]. Vezi definitia »

OCURÉNȚĂ s. f. 1. apariție, circumstanță întâmplătoare. 2. (lingv.) prezența unui cuvânt într-un text. 3. fel în care se prezintă o rocă sau un mineral într-un zăcământ. (< fr., /2/ engl. occurrence) Vezi definitia »

MÁICĂ, maici, s. f. I. 1. (Pop.) Mamă. ♦ Termen de politețe folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o femeie (mai) în vârstă; termen afectiv cu care o femeie se adresează copiilor ei sau unei persoane mai tinere. 2. Călugăriță; termen cu care cineva se adresează unei călugărițe. II. Fig. (Pop.) Izvor, cauză, origine. – Din bg., scr. majka. Vezi definitia »

RADIOCOMBÍNĂ s.f. Combină muzicală echipată cu un aparat de radio, un electrofon, un magnetofon și un dulap pentru discuri. [Pron. -di-o-, et. incertă]. Vezi definitia »

MALÁNDRĂ s.f. Crăpătură eczematoasă a cutei jaretului la cai. [< fr. malandre]. Vezi definitia »