suflețíe, suflețíi, s.f. (înv.) tărie sufletească; bucurie, însuflețire. Vezi definitia »

în prostie expr. (peior.) excesiv, exagerat de mult. Vezi definitia »

ANACRONÍE s. f. discordanță între timpul real al desfășurării evenimentelor și cronologia ideală a narării lor. (< an¹- + acronie) Vezi definitia »

XEROCHEILÍE s.f. (Med.) Uscare a buzelor. [Cf. gr. xeros – uscat, cheilos – buză]. Vezi definitia »

GLOBULINEMÍE s.f. Prezența globulinei în sânge. [Gen. -iei. / < fr. globulinémie]. Vezi definitia »