BRÚMĂ, brume, s. f. 1. Cristale de zăpadă care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziție) prin înghețarea vaporilor de apă din atmosferă și care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte. 2. (Pop.) Chiciură. 3. Strat fin, alburiu, care acoperă unele fructe (sau plante). 4. Fig. Cantitate mică de... – Lat. bruma. Vezi definitia »

VENTRICULOGRÁMĂ s.f. 1. (Med.) Parte a unei electrocardiograme privind activitatea ventriculului. 2. Imagine obținută prin ventriculografie. [< fr. ventriculogramme, cf. lat. ventriculus – ventricul, gr. gramma – scriere]. Vezi definitia »

CAPÓTĂ s. f. acoperiș pliabil, rabatabil din pânză, piele etc., pentru protejarea unei mașini, a unui aparat. (< fr. capote) Vezi definitia »

VÉȘCĂ, vești, s. f. Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor, cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor etc.; p. ext. obiect făcut din această coajă (mai ales sită). – Din ucr. večka. Vezi definitia »

polunóștuită s.f. (înv.) slujbă religioasă de după miezul nopții, care se face la o mănăstire. Vezi definitia »