DETONÁNT, -Ă adj. care poate produce detonație; detonabil. ◊ care poate iniția detonația unui exploziv. (< fr. détonant) Vezi definitia »

RECONSTITUÁNT, -Ă, reconstituanți, -te, adj. (Rar) Tonic, întăritor. [Pr.: -tu-ant] – Din fr. reconstituant. Vezi definitia »

CONTRAVENIÉNT, -Ă s. m. f. cel care săvârșește o contravenție. (< germ. Kontraveninte, după fr. contrevennant) Vezi definitia »

PRENUMERÁNT, prenumeranți, s. m. (Ieșit din uz) Abonat la o publicație periodică sau la o carte încă netipărită; p. ext. persoană care contribuie la o listă de subscripție. – Din lat. praenumerans, -ntis. Vezi definitia »

SPIRÁNT, -Ă adj., s. f. constrictiv(ă). (< fr. spirant) Vezi definitia »