ÎNAÍNTE adv. I. (Cu sens local) În față. ♦ În locul dintâi, în frunte. ♦ (Cu valoare de interjecție) Îndemn de a înainta. II. (Cu sens temporal) 1. Mai devreme, mai întâi. ◊ Expr. Mai înainte = a) mai demult; b) mai repede (decât altcineva sau altceva). De mai înainte = de mai demult. Cu... (mai) înainte sau (mai) înainte cu..., arată cât timp a trecut de la întâmplarea de care este vorba. Înainte vreme = odinioară. ◊ Compus: înainte-mergător s. m. = înaintaș (3), precursor; p. ext. om cu vederi înaintate. 2. Mai departe, în continuare. ◊ Expr. De azi (sau aici, acum etc.) înainte = de azi (sau aici, acum etc.) încolo. [Var.: naínte adv.] – Lat. in ab ante. Vezi definitia »

este modul in care erau numite muncitoarele din Paris care faceau parte din lumea cusatoreselor, confectiilor, si modei. Vezi definitia »

DIVINITÁTE s. f. 1. ființă socotită drept creatoare și cârmuitoare a lumii; Dumnezeu. ◊ ființe cărora li se atribuie o natură divină. ◊ (pl.) zeii și zeițele păgânismului. 2. esență, natură divină. 3. (fig.) lucru, persoană adorată ca un dumnezeu. (< fr. divinité, lat. divinitas) Vezi definitia »

IMPIETÁTE s. f. lipsă de respect față de ceva considerat sfânt; (p. ext.) jignire adusă față de cineva sau de ceva care merită venerație. (< fr. impiété, lat. impietas) Vezi definitia »

VRĂJMĂȘÉȘTE adv. (Înv.) Cu vrăjmășie; dușmănos. – Vrăjmaș + suf. -ește. Vezi definitia »