asémenea adj. – 1. Egal, asemănător, identic. – 2. Astfel (de), atare. – 3. (Adv.) Tot așa, deopotrivă, la fel. – Var. asemeni, asemene. Lat. assĭmĭlis (DAR; Iordan, Dift., 119; Pușcariu, Dacor., III, 399), cu regresiunea rotacismului *asemere › asemene. Cf. asemăna. – Der. asemeni, vb. (înv., a nivela, a egala). Vezi definitia »

BESECTEÁ s. f. v. besactea. Vezi definitia »

NEA³ s. m. v. nene. Vezi definitia »

gebreá, gebréle, s.f. (înv.) otreapă de șters; cârpă, zdreanță. Vezi definitia »

ȘAPTEZÉCILEA, -ZECEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al șaizeci și nouălea și al șaptezeci și unulea. – Șaptezeci + le + a. Vezi definitia »