BĂTUCÍ, bătucesc, vb. IV. Tranz. A bătători; a bate bine, a presa, a îndesa pământul. ♦ Refl. (Despre piele) A se îngroșa, a se acoperi cu bătături (2). ♦ Refl. (Despre fructe) A se lovi, a se zdrobi. – Din bat (prez. ind. al lui bate) + suf. -uci. Vezi definitia »

TRUBÁCI, trubaci, s. m. (Înv.) Trâmbițaș (la vânătoare). – Din rus. trubaci. Vezi definitia »

HAIDUCÍ, haiducesc, vb. IV. Intranz. A duce viață de haiduc. ♦ Refl. A se face haiduc. – Din haiduc. Vezi definitia »

ghivéci (-ce), s. n. – 1. Glastră. – 2. Oală. – 3. Fel de mîncare tipic pregătit cu carne prăjită și diverse zarzavaturi. – Mr. ghivece. Tc. ǵüveç (Șeineanu, II, 184), cf. ngr. γϰιουβέτσι, bg. geveč. Sensul 3 se folosește la pl. ghiveciuri. Vezi definitia »

otincí, otincésc, vb. IV (reg.) 1. a lega firele rupte de natra războiului. 2. a lega strâns cu otincul. 3. a urni cu o pârghie. 4. a pune o greutate mai mare pe cel mai puternic. Vezi definitia »