MASTOÍDĂ adj. apofiză ~ă (și s. f.) = fiecare dintre cele două proeminențe ale osului temporal situate îndărătul urechii. (< fr. mastoïde) Vezi definitia »

BUMBĂCĂRÍȚĂ, bumbăcărițe, s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit de peri mătăsoși, asemănători bumbacului (1) (Eriophorum); lânărică. – Bumbac + suf. -ariță. Vezi definitia »

ANTISTRÓFĂ, antistrofe, s. f. 1. A două parte în triada strofă-antistrofă-epodă a unei poezii lirice cântate de cor după strofă și înainte de epodă în teatrul antic grec. 2. Repetare a cuvintelor în ordine inversă în vers, în frază. – Din fr. antistrophe. Vezi definitia »

SINERÉZĂ s. f. 1. fuziune a două vocale într-un diftong ascendent prin transformarea primei vocale în semivocală. 2. separare a lichidului dintr-un gel în urma unei depozitări mai îndelungate; separare a zerului de coagul. (< fr. synérèse, lat., gr. synairesis) Vezi definitia »

AVITAMINÓZĂ s.f. Boală cauzată de lipsa vitaminelor din alimentație. [Pl. -ze. / < fr. avitaminose]. Vezi definitia »