CONFIRMÁRE s.f. 1. Acțiunea de a confirma; întărire, adeverire. ♦ Declarație prin care o persoană îndreptățită să ceară anularea unui act îl recunoaște ca valabil. ♦ Întărire a unui mandat de arestare de către organul competent. 2. Întărire, definitivare a situației unei persoane. [< confirma]. Vezi definitia »

SPINTECÁRE, spintecări, s. f. Acțiunea de a (se) spinteca. – V. spinteca. Vezi definitia »

ÎNGLOTÍRE, înglotiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) îngloti și rezultatul ei; îngrămădire; concentrare. – V. îngloti. Vezi definitia »

CALOMNIÉRE s.f. Acțiunea de a calomnia. [Pron. -ni-e-. / < calomnia]. Vezi definitia »

BRE interj. 1. (Fam.) Cuvânt cu care atragem atenția cuiva că ne adresăm lui. 2. (De obicei repetat) Cuvânt care exprimă mirare. – Din tc. bre. Vezi definitia »