jbranț s.n. (reg.) legătură. Vezi definitia »

tăbuéț (-țe), s. n. – 1. Săculeț, traistă. – 2. Poreclă dată persoanelor îndesate. – 3. (Trans.) Husă. Origine incertă. Poate în legătură cu tărbuc; după opinia lui Tiktin, care mi se pare mai puțin sigură, din sl. tobolĭcĭ, poate prin intermediul sb. tobo(l)ca. În Mold. și Trans. – Der. tăbeică (var. tebeică), s. f. (Munt., săculeț); tăbîltoc (var. tăbultoc, tăboltoc, tobîltoc), s. n. (sac, tăbeică), cu suf. expresiv (după Lacea, Dacor., IV, 781, din săs. Doppeltuch). Vezi definitia »

ALBÉȚ², -EÁȚĂ, albeți, -e, adj. (Reg.) Albineț². – Din alb² + suf. -eț. Vezi definitia »

NECITÉȚ, -EÁȚĂ, neciteți, -țe, adj. 1. Care nu se poate citi sau care se citește cu greu; ilizibil, indescifrabil. – Ne- + citeț. Vezi definitia »

BIZÉȚ s.n. Bucată de piele care se pune ca garnitură la încălțăminte. [Pl. -țe, -țuri. / < germ. Besatz]. Vezi definitia »