Definita cuvantului dânsul
DẤNSUL, DẤNSA, dânșii, dânsele, pron. pers., subst. 1. Pron. pers. (Ca pronume de politețe) El, ea. ◊ Loc. adv. (Pop.) Ca pe dânsul (sau ca pe dânsa) = strașnic, grozav. 2. S. m. și f. (Pop.) Soț, soție. 3. S. f. pl. art. (Pop.; în superstiții) Ielele. [Gen.-dat.: dânsului, dânsei, dânșilor, dânselor] – De4 + însul.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu dânsul
invatatul nu e un punct forte Vezi definitia »
RECÚL s.n. Mișcare înapoi a unui corp, ca reacție față de o forță exercitată asupra lui de un alt corp, care are o mișcare într-un anumit sens considerat ca sens înainte. ♦ (P. ext) Mișcare îndărăt; retragere. ♦ Distanță parcursă de un corp în timpul mișcării sale înapoi, provocată prin reacție. [Pl. -uri. / < fr. recul]. Vezi definitia »
agănắul (dans) (înv.) s. n. art., neart. agănắu Vezi definitia »
Modul în care mediul înconjurător se opune destinderii produșilor unei reacții explozive. Astfel un exploziv brizant detonează la aprinderea sa într-un înveliș rezistent de oțel și arde liniștit în aer liber, dacă nu este o masă prea importantă de substanță, care să producă autoconfinarea. (Pirotehnie) Vezi definitia »
ICONODÚL, -Ă, iconoduli, -e, s. m. și f. Adept al cultului icoanelor. – Din fr. iconodule. Vezi definitia »