iezătúră (iezitúră), s.f. (reg.) stavilă în calea unei ape; zăgaz, dig. Vezi definitia »

babúră (-re), s. f. – 1. (Trans.) Fumar. – 2. (Trans.) Flăcăraie, vîlvătaie. – 3. (Banat) Lapoviță. Sl. babura „horn”. Sensul 3 se explică poate prin aburii care însoțesc uneori precipitațiile, și care s-au asimilat probabil cu fumul (DAR în consideră cuvînt diferit de cel anterior). Vezi definitia »

cécă s.f. (reg.) ciuhurez, huhurez, bufniță. Vezi definitia »

LĂÚTĂ, lăute, s. f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu cobza; p. gener. instrument muzical cu coarde. [Var.: alăútă s. f.] – Din tc. lâuta, ngr. laúto. Vezi definitia »

RÓȘCĂ subst. (Rar) Persoană cu părul roșcat și obrajii roșcovani. – Roșu + suf. -că. Vezi definitia »