polobocícă, polobocéle, s.f. (reg.) butoiaș. Vezi definitia »

NUCLEOSINTÉZĂ s. f. 1. procesul de formare a nucleelor atomice. 2. (astr.) formare a nucleelor de elemente chimice în urma reacțiilor termonucleare din stadiile inițiale ale expansiunii universului și din interiorul stelelor. (< fr. nucléosynthèse) Vezi definitia »

FLEXÚRĂ s.f. 1. (Geol.) Deformare a stratelor rezultate în urma denivelării a două compartimente. 2. Formație anatomică încurbată. [< fr. flexure, cf. lat. flexura – încovoiere]. Vezi definitia »

SEMNĂTÚRĂ s. f. iscălitură. (după fr. signature) Vezi definitia »

IPOSTÁZĂ s. f. 1. stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. 2. (la Plotin) fiecare dintre treptele ierarhice ale principiului divin. 3. (în teologia creștină) fiecare entitate a trinității. (< fr. hypostase) Vezi definitia »