Definita cuvantului ermeneutică
ERMENEÚTICĂ s. f. V. hermeneutică.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ermeneutică
TIPÁRNIȚĂ, tiparnițe, s. f. (Înv.) Tipografie (rudimentară). – Tiparnă (înv. „tipografie” < sl.) + suf. -iță. Vezi definitia »
DACRIOADENÍTĂ s. f. inflamație a glandei lacrimale. (< fr. dacryadénile) Vezi definitia »
lúnă (lúni), s. f.1. Astru ceresc. – 2. Perioadă de timp. – 3. Menstruație. – Mr., megl. lună, istr. lurę. Lat. lūna (Pușcariu 995; Candrea-Dens., 1018; REW 5163), cf. it., prov., sp. luna, fr. lune, cat. lluna, port. lua. Sensul temporal există din lat. pop. (CIL, III, cf. Pușcariu, Lr., 248), cf. fr. lune de miel (Șiadbei, Problemele vocabularului român comun, Iași 1934, 12; exemple it. în Iroaie, BF, VI, 195). Der. lunai (-ia), s. m. și f. (nume de bou sau de vacă); lunărică, s. f. (nume de vacă); lunatic (var. lunatec), s. m. (somnambul; prostănac), din lat. lūnatĭcus (Pușcariu 996; Candrea-Dens., 1020; der. din bg. lunatek, pentru Domaschke 100, nu e posibilă); lunătăci, vb. (înv., a avea crize de somnambulism); lunătăcie, s. f. (somnambulism); lunăriță, s. f. (iarba-lunii); lunie, s. f. (somnambulism), înv., la Coresi; luni, vb. refl. (înv., a avea crize de somnambulism); lunaș, s. m. (persoană angajată cu luna); lunav, adj. (înv., somnambul), cu suf. sl. -av.Der. neol. lunar, adj., după lat. lunaris; semilună, s. f., din fr. semilune. Vezi definitia »
CARTOLÍNĂ s.f. (Rar) Carte poștală ilustrată. [< it. cartolina]. Vezi definitia »
STRONȚIÁNĂ s. f. Oxid sau hidroxid de stronțiu, folosit la rafinarea zahărului, la fabricarea sărurilor de stronțiu etc. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. strontiane. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z