CROMOTIPÍE s.f. Reproducere litografică în culori, obținută pe cale fotochimică; imagine colorată astfel obținută. [Gen. -iei. / < fr. chromotypie, cf. gr. chroma – culoare, typos – urmă]. Vezi definitia »

AUTOPLASMOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a plasmei sangvine. (< fr. autoplasmothérapie) Vezi definitia »

SEISMOTERAPÍE s. f. (Med.) Procedeu terapeutic constând din vibrații rapide, regulate și de mică amplitudine, folosit în unele atonii funcționale; vibroterapie. [Pr.: se-is-. – Var.: sismoterapíe s. f.] – Din fr. séismothérapie. Vezi definitia »

HIDROLOGÍE s. f. 1. știință care studiază proprietățile mecanice, fizice și chimice ale apelor de la suprafața scoarței terestre. 2. studiul terapeutic al apelor minerale. (< fr. hydrologie) Vezi definitia »

LITOTRITÍE s. f. operație prin sfărâmarea calculilor vezicali. (< fr. lithotritie) Vezi definitia »