Definita cuvantului fortuit
FORTUÍT, -Ă, fortuiți, -te, adj. (Livr.) Venit pe neașteptate; neprevăzut, inopinat; întâmplător. – Din fr. fortuit, lat. fortuitus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu fortuit
BEJĂNĂRÍT s. n. v. băjenărit. Vezi definitia »
soptit; zis; dezvaluit Vezi definitia »
CĂRĂUȘÍT s. n. Cărăușie. [Pr.: -ră-u-] – v. cărăuși. Vezi definitia »
MĂIESTRÍT, Ă, măiestriți, -te, adj. 1. Lucrat cu măiestrie (1), cu meșteșug, cu artă; p. ext. frumos, minunat, desăvârșit. 2. măiestru (1). [Pr.: mă-ies-] – V. Măiestri. Vezi definitia »
MOȘTENÍT, -Ă, moșteniți, -te, adj. Rămas de la înaintași; dobândit prin moștenire; ereditar. – V. moșteni. Vezi definitia »